Față / VersoÎn an centenar Stanisław Lem – unul dintre cei mai respectați gânditori și autori de literatură SF ai secolului XX –, discutăm câte-n știință și în ficțiune despre Ciberiada și Solaris cu Ioana Diaconu-Mureșan, traducătoare de literatură polonă, și Ilinca Stihi, regizoare.
Cele două invitate au avut de-a face cu opera lui Lem chiar la împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui și amândouă au mărturisit că s-au gândit bine înainte să accepte să lucreze cu acest autor – Ioana Diaconu-Mureșan la retraducerea „Ciberiadei” (Curtea Veche Publishing), iar Ilinca Stihi la scenariul și regia piesei radiofonice „Solaris”, precum și la realizarea unei expoziții de realitate augmentată pornind de la roman.
Ilinca și Ioana îi fac câte o urare aniversară lui Lem, în încheierea discuțiilor – veți vedea că e o dovadă mai mult decât grăitoare a puterii poveștilor lui. Nu le ocoliți! Nici cărțile lui Lem, nici interviurile cu Ilinca și Ioana.
Ioana Diaconu-Mureșan
Este traducătoare, lector de limba română pentru polonezi, din 2007 predă polona la Centrul de Limbă și Cultură Poloneză al Universității Babeș-Bolyai și organizează evenimente poloneze la Cluj. Pasionată de educație, multiculturalism și lucruri aparent neserioase (cărți pentru copii, poezie, povești, benzi desenate, teatru), face cumva și găsește noi proiecte fistichii în care se lansează cu pasiune. Și sertarul cu traduceri se tot umple, și tot n-a publicat liedurile lui Chopin.
Acum că a supraviețuit traducerii „Ciberiadei”, Ioanei i-ar plăcea să vadă traduse în limba română:
1. Cartea Annei Czerwińska-Rydel – „Plimbare pe cer cu Jan Heweliusz” (Johannes Hevelius), pentru că a fost un astronom extraordinar născut la Gdansk, cel puțin tot atât de polonez ca și Copernic, dar mult mai puțin cunoscut
2. Wiesław Myśliwski – „Tratat de decorticare a fasolei”, pentru că a luat Premiul Nike în 2007 și e scrisă într-un stil foarte direct și fain
3. Joanna Bator – „Munte de nisip”, pentru că-mi place 🙂
Ilinca Stihi
A absolvit Academia de Teatru și Film „I.L. Caragiale” din București, secția Regie de Film.
Din 2005 este regizor la Societatea Română de Radiodifuziune. A semnat regia, adaptări și scenarii pentru numeroase producții de teatru radiofonic pentru adulți și copii. În 2013 a inițiat, alături de Attila Vizauer, redactor-șef al Redacției „Teatru”, primul Festival Internațional de Teatru Radiofonic din România, „Grand Prix Nova”.
A primit pentru producțiile sale premii internaționale (la Festivalul de la New York, Premios Ondas de la Barcelona, Prix Marulic din Croația, Prix Italia) și Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului în 2013 și 2016. Spectacolul radiofonic „Solaris” a ajuns pe lista scurtă a nominalizarilor „BBC Audio Drama Awards” în categorie cea mai bună drama europeană.
Piesa radiofonică “Solaris”, pentru care Ilinca semnează scenariul și regia se poate asculta la acest link: https://www.eteatru.ro/#art/solaris/3308351, unde găsiți disponibilă și instalația AR realizată de Ilinca Stihi și Vlad Ioachimescu.
Electrobardul despre care vorbim cu Ioana Diaconu-Mureșan în episod, imaginat într-una din povestirile lui Stanisław Lem, a fost chiar construit de-adevăratelea, la Centrul de Științe Copernic din Varșovia.
Noi am citit în finalul episodului un haiku, pe care Electrobardul l-a făcut special pentru Față/Verso! Însă el a fost mult mai generos de-atât și ne-a dăruit încă două. Să aruncăm o ocheadă în culisele procesului de creație al Electrobardului, cu ajutorul traducerii Ioanei Diaconu-Mureșan:
Îi mulțumim Annei Nicolau, de la Institutul Polonez, pentru linia directă cu Electrobardul, și Centrului de Științe Copernic din Varșovia pentru că a acceptat să se joace cu noi.
Lectura fragmentului din „Ciberiada” îi aparține lui Radu Bărbulescu.
Acest episod face parte din sezonul „Raftul polonez” și a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești.
Echipa de sezon:
Realizatori și gazdele podcastului: Simina Popa & Claudiu Sfirschi-Lăudat
Editor de sunet: Andrei Nechifor
Manager de proiect: Tudorița Șoldănescu